Înainte să putem identifica ce limbi a vorbit Isus , trebuie să știm ce limbi s-au vorbit în Palestina secolului I.
Iată cele trei limbi:
Aramaica a fost vorbită pe scară largă de la exilul babilonian.
De la invazia lui Alexandru cel Mare, în multe comunități se vorbea greacă.
Biblia ebraică – Scripturile din zilele lui Isus – a fost scrisă și studiată în ebraică (așa cum sugerează și numele) .
Fiecare limbă avea funcția sa. Unele erau folosite doar pentru scris, în timp ce altele erau folosite pentru a vorbi în conversații obișnuite. Dacă efectuați tranzacții comerciale sau comerț internațional, probabil că ați folosi și alte limbi.
Dar Isus?
Pentru a descoperi limba pe care a vorbit-o Isus, trebuie să examinăm cele mai importante trei limbi comune găsite în Palestina secolului I: greacă, ebraică și aramaică. Vom căuta indicii despre cine vorbea fiecare limbă și vom vedea ce limbi știa Isus.
Cine vorbea greacă?
Grecescul se vorbea în Palestina cu secole înainte de vremea lui Iisus.
De fapt, existau greci în Israel încă de la început încă din secolul al VIII-lea î.Hr., iar ceramica greacă a fost găsită datând din secolul al șaselea î.Hr. În Galileea, zona în care Isus și-a petrecut o mare parte din viață și slujire, limba greacă a fost vorbită în Beit She „an (Scythopolis) și în celelalte orașe din Decapolis. A fost vorbită și în Sepphoris, un oraș lângă Nazaret.
Chiar și în zonele din Galileea unde cultura greacă nu domina – cum ar fi Capernaum – influența greacă se simțea încă. Acest lucru se datorează faptului că regiunea Galileii se afla pe rutele comerciale către Damasc și în alte părți. Greaca, ca limbă de comerț internațional , a fost vorbit de indivizi care călătoreau prin zonă.
În plus, chiar dacă majoritatea evreilor din Galileea au rezistat cu înverșunare influenței elenismului, greaca era încă vorbită de comunități evreiești selectate, în special în sud, în zonele Ierusalimul și Iudeea.
Greaca era vorbită mai frecvent în aceste zone, deoarece revenirea diasporei evreiești din zonele de limbă greacă a adus limba cu ei la Ierusalim. Mulți dintre ei veneau din Alexandria, în Egipt, o regiune cucerită de greci și încă greu influențat de elenism.2
Același lucru a fost valabil și pentru alte regiuni din jurul Imperiului Roman. Pe măsură ce acești evrei s-au întors în patria lor, au adus cu ei limba lor – nu mai ebraică, ci greacă. De fapt, este posibil ca până la 20% din populația evreiască din Ierusalim să vorbească greacă.3
Dovezi din Biblie
Între timp, Iisus a stat în fața guvernatorului, iar guvernatorul l-a întrebat: „Ești tu regele evreilor?”
„Ați spus așa”, a răspuns Isus.
Când a a fost acuzat de preoții principali și de bătrâni, el nu a dat niciun răspuns. Atunci Pilat l-a întrebat: „Nu auziți mărturia pe care o aduc împotriva voastră?” Dar Isus nu a răspuns, nici măcar la o singură acuzație – la marea uimire a guvernatorului.
Iată cum știm că Pilat vorbea în limba greacă. Prima sa limbă a fost latina. Știm asta pentru că era un oficial roman. Cu toate acestea, oamenii menționați în acest verset – preoții cei mai mari, bătrânii și mulțimea care asculta – nu ar fi vorbit latină. Dacă Pilat ar vorbi cu ei , evident, nu vorbea latină.
Dintre limbile pe care ar fi putut să le cunoască – ebraica, aramaica și greaca – Pilat nu ar fi putut vorbi ebraica și probabil că ar fi cunoscut greaca departe mai bine decât aramaica. Atunci greaca este cel mai probabil candidat pentru limba pe care a vorbit-o în acest discurs publicului non-roman.
Dovezi de la Josephus
Există, de asemenea, o o dovadă care arată greaca, deși bine cunoscută ca limbă secundară, nu a fost limba primară sau cea mai înțeleasă a timpului lui Isus. Această dovadă vine de la Iosifus, un Iudeu educat și preot.
În scrierile sale, Iosifus indică frecvent că greaca nu era limba sa originală. De exemplu, deși și-a tradus lucrările în greacă și a solicitat ajutor pentru a face acest lucru. În Războaiele evreilor, el scrie:
Mi-am propus mie, de dragul celor care trăiesc sub guvernarea romanilor, să traduce acele cărți în limba greacă, pe care am compus-o anterior în limba țării noastre și le-am trimis barbarilor superiori; I Iosif, fiul lui Matia, prin naștere un evreu, de asemenea preot și unul care la început a luptat împotriva romanilor și a fost obligat să fiu prezent la ceea ce s-a făcut după aceea,.4
Și în Antichități, el mai scrie:
Pentru cei din propria mea națiune recunoaște în mod liber că le depășesc cu mult în învățătura aparținând evreilor. De asemenea, m-am chinuit mult să obțin învățarea grecilor și să înțeleg elementele limbii grecești, deși m-am obișnuit atât de mult să vorbesc propria noastră limbă, încât nu pot pronunța greaca cu suficientă exactitate. . . 5
Harold Hoehner remarcă faptul că chiar și „Iosifus, care a avut oportunitățile educaționale, și-a scris Bellum Judaicum în aramaică și ulterior l-a tradus în greacă în beneficiul pe cei aflați sub stăpânirea romană; aceasta a făcut-o cu ajutorul asistenților, deoarece cunoștințele sale despre greacă erau inadecvate. ”6
Din aceasta, putem concluziona că greaca nu era prima limbă a majorității evreilor din secolul I Ar fi fost vorbit doar în rândul diasporei din Ierusalim, în rândul celor implicați în comerțul internațional și în clasele superioare și educați – precum Josephus. Și dintre cei care înțelegeau greaca – din nou, ca Josephus – era adesea doar ca a doua limbă.
Isus vorbea greacă?
Isus știa probabil suficientă greacă ca să o înțeleagă. Dar nu ar fi vorbit-o ca primă limbă. Nu l-am folosit în conversația sa zilnică sau am învățat mulțimile în greacă.
Aflați mai multe descoperiți contextul cultural al Bibliei
Începeți cu un curs online gratuit predat de John Walton, profesor de Vechiul Testament la Wheaton College.
Cum rămâne cu ebraica?
Ebraica era cu siguranță vorbită în Palestina din secolul I. Întrebările cheie sunt: 1) de către cine și 2) cât?
Știm că majoritatea documentelor religioase au fost scrise în ebraică în secolele de după exilul babilonian. Majoritatea documentelor din comunitatea Qumran – inclusiv aproape toate sulurile de la Marea Moartă – sunt scrise în ebraică. Multă literatură deutero-canonică este, de asemenea, în ebraică, incluzând 1 Macabeu și Ecclesiasticus. Shmuel Safrai a remarcat că „toate inscripțiile găsite în templu” sunt scrise în ebraică.7
Numai aceasta nu ne spune că s-a vorbit ebraica. Ne spune doar că a fost scrisă.
Cu toate acestea, mai multe documente din revolta Bar-Kokhba arată unele dovezi ale termenilor argotului, abrevierilor și „alte caracteristici ale vorbirii de zi cu zi.” 8 Deci, se pare că s-a vorbit și ebraica.
Adițional dovezile care indică ebraica ca o limbă vie și vorbită provin, din nou, de la Iosif. În 69 d.Hr., cu romanii care se apropiau de Ierusalim, Titus i-a cerut lui Iosifus să transmită un mesaj lui Ioan din Giscala, care a capturat anterior orașul. Iosif a trimis acest mesaj în ebraică.
Am văzut deja că Iosif era preot, deci nu este de mirare că știa ebraică. Dar alegerea sa de a folosi ebraica în acest mod public este grăitoare. Josephus scrie (la persoana a treia):
După aceasta, Josephus a stat într-un astfel de loc unde ar putea fi auzit, nu numai de Ioan, ci de mulți mai mulți, și apoi le-a declarat ce i-a dat Cezar la conducere, iar aceasta în limba ebraică.9
Se pare că, o generație după Iisuse, ebraica era încă suficient de înțeleasă încât nu numai că Iosifus putea să o vorbească, dar putea face acest lucru știind că o mulțime mare îl va înțelege.
Ebraica în Galileea
Am văzut că Ebraica a fost înțeleasă printre comunitatea Qumran și de mulți din Ierusalim. Dar în Galileea?
Literatura rabinică extrabiblică mărturisește despre un dialect galilean. Safrai notează:
Există o afirmație în literatura rabinică conform căreia iudeii au păstrat învățăturile cărturarilor Torei, deoarece erau atenți în utilizarea limbii lor, în timp ce galileenii, care nu au fost atât de atenți cu vorbirea lor, nu și-au păstrat învățătura (n. Eruv. 53a – b; y Ber. 4d, și colab.). În timp ce această zicală este uneori considerată a fi o dovadă a dominației aramaicei asupra ebraicii. . . de fapt, se referă doar la sentimentul iudeilor că galileenii au pronunțat greșit literele guturale ח și צ și au scăpat literele slabe א și ה. 10
A fost acesta un dialect aramaic-galilean distinct sau un dialect ebraic-galilean? Nu putem fi siguri, dar dialectul este menționat de două ori în Evanghelii:
Prima relatare a dialectului ebraic galilean distinct se găsește în povestea negării lui Iisus de către Petru. în curtea marelui preot din Ierusalim, cei prezenți detectează similitudini în accentul dintre Iisus și Petru. Relatarea lui Matei ne spune că „cei care stăteau acolo s-au suit la Petru și au spus:„ Sigur că ești unul dintre ei; accentul tău îți dă departe. ’” (Matei 26:73).În Marcu și Luca, cei din jur spun „cu siguranță că ești unul dintre ei, căci ești galilean” (Marcu 14:70).
Al doilea raport se găsește în Fapte 2: 7, când, la Cincizecimea, urmașii lui Isus au fost identificați ca fiind galileeni prin accentul lor: „Când au auzit acest sunet, o mulțime s-a reunit nedumerită, pentru că fiecare a auzit vorbindu-și propria limbă. Complet uimiți, au întrebat: „Nu sunt toți aceștia care vorbesc galileeni?” ”
Dacă acesta era un dialect ebraic, nu era obișnuit și nu era dialectul vorbit în Ierusalim.
Oricare ar fi cazul, este probabil că Isus a vorbit ebraică, dar, la fel ca greaca, nu ca primă limbă.
Vom descoperi mai multe despre cum și când poate vorbește ebraica într-o clipă. Dar mai întâi, să examinăm a treia limbă din Palestina secolului I, aramaica.
Învață să citești Biblia în limbile originale
Imaginați-vă că deschideți o copie a Noului Testament grecesc sau a Bibliei ebraice și că puteți înțelege ce scrie în limbile originale. Când completați noul program de certificat de limbi biblice, veți putea face exact acest lucru.
Înscriindu-vă la programul de certificat de limbi biblice, veți învăța noțiunile de bază ale limbii grecești , Ebraică și aramaică – tot ce aveți nevoie pentru a începe să lucrați w cu textul Bibliei în limbile originale.
Aflați mai multe
A vorbit Isus aramaic?
Există un consens larg între cercetători că Aramaica era limba principală vorbită de evreii din Palestina secolului I.
Marea majoritate a evreilor o vorbeau. Iisus a vorbit-o.
Aceasta a fost opinia general acceptată încă din 1845, când Abraham Geiger, un rabin german, a arătat că chiar și rabinii evrei din primul secol ar fi vorbit aramaica. El a susținut în mod convingător că ebraica din primul secol (ebraica mishnaică) a funcționat doar ca o limbă scrisă, nu ca o limbă vie, vorbită.
Deși teza lui Geiger a fost contestată, modificată și atenuată de-a lungul anilor , argumentul său general rămâne larg acceptat. Majoritatea evreilor care locuiau în inimă vorbeau aramaica; aproape nimeni nu vorbea ebraica.
Există două motive pentru care majoritatea cărturarilor cred că aramaica a fost limba primară a timpului lui Isus – și limba pe care a vorbit-o Isus:
Majoritatea covârșitoare a documentelor și inscripțiile recuperate din epocă sunt în aramaică. Deși documentele există în greacă, ebraică, latină și în alte limbi, acestea sunt o minoritate. Și chiar dacă multe texte religioase sunt în ebraică (de exemplu, din sulurile Mării Moarte, 15% sunt în aramaică, 3% sunt în greacă, iar restul în ebraică), majoritatea textelor nereligioase – contracte, facturi, revendicări de proprietate și alte tipuri de comunicare obișnuită – sunt în aramaică. Mai mult, dintre inscripțiile ebraice găsite, aproape toate au fost găsite în Ierusalim și în jurul său, în pustia Iudeii – și practic niciuna nu a fost găsită în Galileea. Dacă ebraica a fost vorbită în mod regulat în conversațiile obișnuite, există puține dovezi scrise care să o susțină.
A doua dovadă și poate cea mai convingătoare a primatului aramaic este că Scripturile ebraice erau traduse în aramaică. Pot exista multe motive pentru care Scripturile au fost traduse, dar cel mai probabil este cel mai simplu: majoritatea oamenilor obișnuiți nu mai puteau înțelege Scripturile în ebraică.
Acest lucru nu înseamnă ebraică nu a fost vorbit. Am văzut mai sus că a fost.
Înseamnă pur și simplu că cazurile în care s-a vorbit ebraica au fost excepția, nu regula.
John Poirier observă că „contextele în care ebraica au continuat să fie vorbite ”au fost„ localizate, fie geografic (adică pe dealurile Iudeii), profesional (adică printre preoți și înțelepți), fie de-a lungul liniilor sectare (adică printre qumranite). ”11
Declinul ebraicii
Cum a evoluat statutul ebraicului de la utilizarea sa ca limbă dominantă a Israelului în secolul al VI-lea î.Hr. la o limbă foarte localizată scrisă și vorbită doar în contexte foarte specifice în primul secolul d.Hr.? Cum a ajuns aramaica să o înlocuiască?
După exilul babilonian, limba ebraică „a început să fie ideologizată, astfel încât utilizarea ei nu mai era o chestiune de indiferență, ci a ajuns să capete greutate simbolică și importanță socială . ”” A devenit „limba a cărei reprezentare simboliza națiunea evreiască.” 12
Această tranziție s-a intensificat după distrugerea templului în 70 d.Hr. când „limba ebraică își pierduse importanța politică, dar și-a menținut semnificația ca simbol al evreimii. ”13
Întrucât ebraica a fost deplasată de aramaică, a trecut de la o limbă vie, vorbită la o limbă utilizată mai întâi în contextul religiei și liturghiei și în al doilea rând pentru importanța sa simbolică – dar nu a fost folosit de majoritatea oamenilor în viața de zi cu zi pentru conversații obișnuite.
Dar ce-i cu Isus?
Am aflat că probabil a vorbit-o, dar nu știm cât de mult. Era aproape bilingv, vorbind arameic și ebraic în mod interschimbabil? Sau, la fel ca alții din vremea sa, utilizarea lui ebraică a fost rară și localizată?
Pentru a răspunde la acest lucru, trebuie să știm două lucruri:
Educația lui Isus. Dacă era educat și alfabetizat, probabil că știa bine ebraica și probabil o vorbea.
Nivelul de înțelegere al ascultătorilor săi. Chiar dacă Iisus știa ebraica, nu ar fi vorbit-o dacă ar însemna că alții – discipoli, farisei, mulțimile pe care le-a predat – nu l-ar putea înțelege.
Având în vedere acest lucru, să luăm o privire asupra educației și a alfabetizării în Galileea din secolul I.
Cât de educat a fost Isus?
Nu știm sigur, dar putem face o presupunere bună înțelegându-i galileeanul context.
Știm că Galileea conținea o proporție relativ ridicată de cărturari educați și cunoscuți. Evreii galileeni cunoșteau bine legea. L-au citit, l-au dezbătut și l-au discutat.
Shmuel Safrai enumeră înțelepții evrei care au venit din Galileea înainte de 70 d.Hr.:
Cum s-a potrivit Isus cu această tradiție a învățării? David Flusser scrie:
Iosif îl identifică pe Iisus cu înțelepții evrei. Cuvântul grecesc pentru „înțelept” are o rădăcină comună cu termenul grecesc „sofist”, un termen care nu avea atunci conotația negativă pe care o are astăzi. În altă parte Josephus se referă la doi înțelepți evrei remarcabili ca sofiști, iar acest titlu a fost folosit în mod regulat de el pentru a desemna înțelepți evrei proeminenți. Autorul grec, Lucian din Samosata (născut cca 120 și murit după 190 d.Hr.) se referă în mod similar la Iisus ca „sofistul crucificat”. . . Referința lui Iosifus la Iisus ca „om înțelept” contestă tendința recentă de a-l vedea pe Iisus doar ca un simplu țăran.15
Știm, de asemenea, că Isus a citit derulează în orașul său natal (Luca 4: 16-30), iar acest sul probabil ar fi fost scris în ebraică.
Din aceste dovezi, știm că înțelepții din Galileea au fost educați și, printre ei, Isus a fost excepțional.
Acest lucru înseamnă că, în virtutea educației sale, Isus știa ebraică și cu siguranță putea să o vorbească.
Dar conversația în ebraică necesită atât un vorbitor, cât și un ascultător. Ar fi înțeles ascultătorii lui Isus ebraica?
Cât de educați au fost ascultătorii lui Isus?
Majoritatea cărturarilor propun rate de alfabetizare de la 10 la sută la vârf (William Harris) la mai puțin peste 3 la sută la nivel inferior (Meir Bar-Ilan) .16 Chiar dacă aceste cifre sunt estimări reduse, este probabil ca majoritatea oamenilor să nu poată citi și scrie și, prin urmare, nu știau ebraica.
Cât de mult ebraic vorbea Isus?
Deși Isus știa ebraica și putea să o vorbească, în realitate, probabil că o vorbea doar în sinagogă sau în timp ce discuta despre Tora cu colegii săi. În afara acestor contexte, este puțin probabil ca cineva să-l fi înțeles.
Prima limbă a lui Isus – limba pe care a folosit-o în conversațiile obișnuite, limba pe care a folosit-o pentru a preda mulțimilor – era aramaică.
Dacă ar fi să întreabă-l pe Iisus ce limbă a vorbit, foarte probabil ar fi răspuns: aramaică.
Află mai multe despre mediul cultural din Biblia
Începeți cu un curs online gratuit predat de John Walton, profesor de Vechiul Testament la Wheaton College.
